Cea mai completă cercetare arheologică legată de geneza localității de a fost făcută de istoricul Marin Nica şi prezentată în lucrarea „Cercetări arheologice de suprafaţă de pe Valea Tesluiului” unde se arată că „râul Teslui cu o vale largă se formează din zona de deal în dreptul comunei Murgaşi, satul Crucile şi curge în direcţia sud-est paralel cu Olteţul, străbătând o parte din câmpia răsăriteană a Olteniei”. Astfel, satele Mischii, Mlecăneşti, Teişani, Gherceşti, Gârleşti, Nichitoaia şi Pieleşti se ţin lanţ până la vărsarea în Olt în comuna Stoeneşti.
Cu ocazia săpăturilor efectuate în partea de nord a Tesluiului, în dreptul comunei Gherceşti, pentru terasarea şi plantarea viei în anul 1970, au fost găsite de către lucrători monede şi obiecte gospodăreşti (un opaiţ). Aceasta dovedeşte că vechea aşezare a satului era în această zonă în urmă cu sute de ani.
În hărţile secolului al XVIII-lea din lucrarea „Oltenia, geografie istorică”4 Tesluiul cel mai sudic afluent de seamă al Oltului, este destul de corect redat pentru prima dată în anul 1700 în Harta Stolnicului Cantacuzino şi bine reprezentat de Harta Generalului austriac Friederich Schwartz la 1723 în care prezintă conturul văilor şi apa Tesluiului cu satele existente Gârleşti şi Foteşti (Teişu).
Documentul cel mai concludent privind istoria localităţii este Catagrafia Judeţului Dolj din anul 1828, când Gherceştiul şi Gîrleştiul încep să se contureze ca sate adunate, conduse de sfaturile săteşti, având biserici, şcoli, făcând parte din plasa Amaradia de Jos.
